Vânt străin

Sunt afară, în grădină. Ciripitul păsărilor, amestecat cu parfumul mirific al florilor, mă conduce într-o lume fantastică.
Copacii îşi vântură pletele roşiatice în adierea blândă a vântului. Acesta adună frunzele într-un covor pictat în culori calde. Îmi fac temele şi, în acelaşi timp, admir frumuseţea grădinii mele. Totul era perfect, până când observ că găleţile din faţa casei, de pe măsuţă, încep să se mişte. Mă cuprinde dintr-o dată frigul. Covorul roşiatic începe să se înalţe spre cer. Îmi dau imediat seama că vântul este de vină. Până acum îmi era prieten, dar deodată a devenit duşman. Acum câteva clipe îmi oferea plăcerea să stau şi să privesc jocul său cu frunze aurii, iar acum mă determină să plec în casă, la căldură.
Vrea să mă facă să cred că mi-e prieten, dar acum observ adevărata sa identitate. Ne este şi prieten, dar şi duşman. Văzând că vântul nu se potoleşte din scurmat şi din distrus totul în jurul lui, merg în casă la căldură. De acolo, privesc pe fereastră spectacolul înfiorător al vântului.

Oana DORNEANU

clasa a VI-a A

Toamna

Toamna iarăşi a venit,
Eu sunt foarte fericit.
Mă bucur că eşti cu mine
Şi cu rele şi cu bune.

Cătălina STRÎMBESCHI
clasa a VIII-a B


Vântul furios

Bate vântul în grădină,
Iarna repede-o să vină.
Bate vântul dintr-o parte,
Casele sunt mici în sate.

Vântul bate cu putere,
Distruge tot ce se vede.
Suflă vântul rău, cu ură,
Sparge geamul de la şură.

Mihaela ACHIŢEI
clasa a VI-a A


Vântul

Vântul bate liniştit
Şi ploiţa a sosit
Pune zările pe fugă -
Nu ascultă nici o rugă!

Rândunelele-au plecat
De pe câmpuri şi din sat
Vântul bate liniştit,
Suflă-n foc – l-am auzit!

Rupe, scurmă şi sfărâmă,
Ce-are-n cale tot dărâmă.
Copăceii îi usucă,
Frunzele treptat le pică.

Daniela MORARIU
clasa a VI-a B